Micul meu Paris despre NSFW. Interviu Horia Suru

posted in: Cronici, Interviuri | 0

În regia lui Horia Suru, spectacolul NSFW (Not Safe For Work) este o satiră care analizează jocurile de putere din presa pentru femei şi presa pentru bărbaţi, amândouă bolnave de aceeaşi obsesie a corpului feminin: bărbaţii sunt aceia care venerează corpul feminin tânăr, poate prea tânăr din punct de vedere legal, în timp ce femeile sunt îngrozite de „imperfecţiunile” trupului, care le-ar putea face neatrăgătoare.

Beatrice Lepădat despre Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike

posted in: Cronici | 0

Reuşita textului lui Durang, impecabil valorificat scenic de Horia Suru, constă prea puţin în faptul, deloc lipsit de importanţă, că manipulează cu talent, tandreţe, fantezie şi ironie un caleidoscop seducător de referinţe culturale dintre cele mai diverse, între care Cehov ocupă un loc central.

Ion Indolean despre Ziua în care nu se cumpără nimic

posted in: Cronici | 0

Ziua în care nu se cumpără nimic aduce în discuţie, pe un fond estetic măreţ şi printr-un comic, preponderent de situaţie, o serie de probleme sociale actuale. Devine o satiră fină, bazată pe un protagonist multiplu absolut grotesc şi gălăgios, pe care îl întâlnim în diferitele sale forme tot mai des pe stradă.

Independenții – Doina Papp

posted in: Cronici | 0

În viziunea regizorului, Horia Suru, mai importantă pare a fi hărţuiala de suprafaţă care îşi are o bună rezolvare în ritmul şi alternarea scenelor, dar care e lipsită de planul doi, jocul secund al unei motivaţii mai adânci a războiului surd dintre personaje.

LSD Theatre Show în Teatrul AZI

posted in: Cronici | 0

Fara a absolutiza contopirea intre text si firescul de joc al actorilor, regia lui Horia Suru, destoinica in trasarea directiei de joc, pare a se aseza la o parte, ca sa-i priveasca admirativ (dupa ce i-a provocat) pe Isabela Neamtu si Matei Chioariu (intre mascherina si mascherone), cuceritori prin virtutile scenice in acest “theatre show” de buna calitate.

„Călin (povestea modernă)” sau matematica singurătății

posted in: Cronici | 0

o piesă în care ritmul nu scade niciodată timp de 60 de minute și în care simți precizia matematică a fiecărui gest. Iar tensiunea se acumulează. Știi ce urmează cu siguranța cu care știi ca unu plus unu fac doi… E singura rezolvare logică și posibilă, iar toată această excelentă gradare este, în aceeași măsură, meritul regizorului Horia Suru și al actriței Eliza Noemi Judeu.