Cu Cehov prin iazul postmodern – Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike

posted in: Cronici | 0

Reuşita textului lui Durang, impecabil valorificat scenic de Horia Suru, constă prea puţin în faptul, deloc lipsit de importanţă, că manipulează cu talent, tandreţe, fantezie şi ironie un caleidoscop seducător de referinţe culturale dintre cele mai diverse, între care Cehov ocupă un loc central.

Independenții – Doina Papp

posted in: Cronici | 0

În viziunea regizorului, Horia Suru, mai importantă pare a fi hărţuiala de suprafaţă care îşi are o bună rezolvare în ritmul şi alternarea scenelor, dar care e lipsită de planul doi, jocul secund al unei motivaţii mai adânci a războiului surd dintre personaje.

LSD Theatre Show în Teatrul AZI

posted in: Cronici | 0

Fara a absolutiza contopirea intre text si firescul de joc al actorilor, regia lui Horia Suru, destoinica in trasarea directiei de joc, pare a se aseza la o parte, ca sa-i priveasca admirativ (dupa ce i-a provocat) pe Isabela Neamtu si Matei Chioariu (intre mascherina si mascherone), cuceritori prin virtutile scenice in acest “theatre show” de buna calitate.

„Călin (povestea modernă)” sau matematica singurătății

posted in: Cronici | 0

o piesă în care ritmul nu scade niciodată timp de 60 de minute și în care simți precizia matematică a fiecărui gest. Iar tensiunea se acumulează. Știi ce urmează cu siguranța cu care știi ca unu plus unu fac doi… E singura rezolvare logică și posibilă, iar toată această excelentă gradare este, în aceeași măsură, meritul regizorului Horia Suru și al actriței Eliza Noemi Judeu.

1 2 3 4