Cockoși. Despre homosexualitate sau “Cine sunt eu?” (Yorick)

posted in: Cronici | 0

Dar nimic din toate astea nu este valabil, din fericire, pentru spectacolul „Cockoși” al lui Horia Suru, care a avut de curând premiera la Teatrul Act, o montare a unui text care aduce în prim-plan iubirea dintre doi bărbați, o iubire care, după șapte ani, intră în criză. Identitatea sexuală e pusă astfel sub semnul întrebării.

Curat straight, curat gay ori categoric bisexual? (adevarul.ro)

posted in: Cronici | 0

Un spectacol despre iubire, prietenie, onestitate. Discuţiile unor oameni inteligenţi despre relaţie. Nu de puţine ori, însă, şi lupte de putere. Fiecare îşi înfige bocancii în vulnerabilităţile celuilalt. Pentru că, după ani petrecuţi împreună, ştie cum să le ochească cu precizie. Pe scurt, relaţii volatile în desfăşurare.

Călin (povestea modernă). Un spectacol de dat în judecată

posted in: Cronici | 0

”Călin…” este un spectacol atât de banal, că șochează. Preț de 60 de minute, am șezut în fața unei mari oglinzi, nu pentru a mă reflecta pe mine, eu, din fericire, NU mă regăsesc în povestea personajului (mut!) interpretat de Eliza, am regăsit însă, cu apăsare, viața a numeroase femei din Romania de acum si cu atat mai mult, din România anilor ’80.

We are camera. Un fel de altă La vida es sueno (Teatrul Azi)

posted in: Cronici | 0

Tanarul regizor Horia Suru a efectuat un decupaj absolut cinematografic, halucinant as zice, daca n-ar fi banal, pentru ca timpii sunt aboliti, personajul principal e declarat mort in primele trei fraze, pentru a fi vazut retraind, poate in memoria familiei sale, ultimele sale calatorii, de fapt o fuga din fata unui destin pe care nu-l mai poate gestiona

We Are Camera la Oradea

posted in: Cronici | 0

Spectacolul “We Are CaMeRa”, deşi a fost o producţie relativ nouă pentru publicul orădean, a reuşit să se facă remarcat prin regia artistică, prin scenografie, dar şi prin intermediul jocului actoricesc care a fost impecabil, actorii ducându-şi sarcina la un bun sfârşit, reuşind să trasmită publicului toate trăirile intense, surprinse pe întreg parcursul piesei.

We are camera (Revista Cultura)

posted in: Cronici | 0

Cum sa dai prezenta emotionala si scenica unor fapte pe care personajele (printre care cei doi tineri care se scufunda frecvent in amintiri din copilarie) le istorisesc, iar relatiile dintre ele arata mai degraba suspendate? Acesta pare sa fi fost cel mai important pariu imaginat de regizorul Horia Suru. Câstigat, de altfel, cu brio.

We are camera. De azi așa s-arate teatrul

posted in: Cronici | 0

N-am fost spectator la premieră, am fost martora unui şir de drame intense din piesa “We are camera” scrisă de Fritz Krater, regizată de Horia Suru, omul care ştie să profite de lumini, de sunet; omul care a ştiut să aplice make up, pe faţa scenei teatrului băcăuan. Sunt numărate zilele clasicului şi asta nu-i a veselie dar îl prind vremurile moderne din urmă şi-i şoptesc urechii: “Hei bătrâne, tu când renunţi la mantia ponosită?”

Domnului profesor cu dragoste! Un spectacol ca o tornadă

posted in: Cronici | 0

Un spectacol ca o tornada, in care parca se tipa si se loveste cam mult, destul de neverosimil pentru oferta unui final fericit, Domnului profesor, cu dragoste are totusi un efect vizibil, acela de a tine sala in tensiune, in curiozitatea lui “Ce mai urmeaza?”, de a o rupe de cotidian si a o arunca in vartejul evenimentelor printre care sunt picurate clipe de sensibilitate si comic dulceag.

1 2 3 4